Istoria comunismului
Arthur Koestler, o Cassandră a secolului XX, Vladimir Tismaneanu | 22 PDF Imprimare Email
Jurnalism - Istoria comunismului
Sâmbătă, 30 Ianuarie 2010 17:42

22A spus lucrurilor pe nume, direct şi fără reverenţe salonarde. A avertizat despre expansionismul sovietic, a scris printre primii despre primejdia orbirii colaboraţioniste. Vocea sa i-a deranjat pe mulţi.

Arthur Koestler (1905-1983) a traversat veacul XX trăind deopotrivă febra entuziasmelor doctrinare, seducţia religiilor politice şi gustul de cenuşă al trezirii din aceste beţii ideologice. Despre el s-ar fi putut spune, precum despre Hans Castorp, eroul din Muntele vrăjit de Thomas Mann: placet experiri. A rupt cu mediul său de origine, clasa de mijloc superioară de origine evreiască din Budapesta începutului de veac, a îmbrăţişat revizionismul sionist, mişcarea radicală (opusă direcţiilor socialiste) al cărui campion a fost Zeev (Vladimir) Jabotinsky, a devenit ziarist de succes şi membru al aparatului clandestin al Cominternului. A fost colaborator apropiat al faimosului Willy Munzenberg, militantul comunist german (în final adversar al lui Stalin şi probabil ucis de NKVD-OGPU), căsătorit cu Babette, sora lui Margarete Buber-Neumann (cu această supravieţuitoare a lagărelor comuniste şi naziste Koestler avea să rămână prieten până la sfârşit). A rupt cu comunismul în 1938-1939 şi a devenit, pe urmele lui Panait Istrati şi Boris Souvarine, alături André Gide, Manes Sperber, Ante Ciliga şi Ignazio Silone, unul dintre cei mai cunoscuţi apostaţi.

Ultima actualizare în Sâmbătă, 30 Ianuarie 2010 17:46
Citeşte mai mult...
 
Un pact faustic, Vladimir Tismaneanu | 22 PDF Imprimare Email
Jurnalism - Istoria comunismului
Sâmbătă, 30 Ianuarie 2010 17:39

22Cândva, Hannah Arendt scria despre cât de greu este să-i judeci pe indivizii prinşi în „furtunile intelectuale ale secolului douăzeci“. Avea dreptate.

Opţiunile care ni se par astăzi limpezi precum cleştarul erau, mai cu seamă în perioada interbelică, reacţii înnebunitor de complexe la criza liberalismului şi a democraţiei. Dramaturgul, romancierul şi eseistul Mihail Sebastian, evreu român, ilustrează perfect această situaţie dramatică, adesea traumatizantă. Născut Iosif Hecheter în portul Brăila, în 1907, Sebastian a năzuit toată viaţa să fie acceptat de egalii săi ca intelectual român autentic. S-a străduit cu disperare să devină scriitor iudeo-român, într-o ţară în care extremiştii de dreapta (dar şi unii politicieni din sistem) puneau vehement la îndoială „românitatea“ tuturor celor ce nu erau creştini ortodocşi. Un astfel de guru era Nae Ionescu, profesor de metafizică şi oracol pseudo-teologic, devenit, mai ales după 1934, principala voce intelectuală a fascismului românesc (cel de-al treilea din Europa ca amploare).

Îndrăgostit de Ionescu, Sebastian a lucrat între 1927–1934 ca redactor la ziarul acestuia, Cuvântul. A continuat să colaboreze la Cuvântul şi după ce publicaţia s-a apropiat mult de Garda de Fier, mişcarea mistic-revoluţionară care îşi propunea să cureţe România de străini şi de „putregaiul“ liberal. Venirea la putere a lui Hitler a radicalizat toate facţiunile politice din România. Ca mărturie a tribulaţiilor sale, Sebastian a scris romanul De două mii de ani (1934), rugându-l pe Ionescu să-i prefaţeze cartea.

Ultima actualizare în Sâmbătă, 30 Ianuarie 2010 17:45
Citeşte mai mult...
 
Vingt ans d’expérience démocratique en Europe de l’Est: l’interminable transition PDF Imprimare Email
Jurnalism - Istoria comunismului
Luni, 28 Decembrie 2009 16:53

Les conséquences négatives d’une amnésie sociale tenace ne doivent pas être sous-estimées. L’absence de débat véritable et d’analyses posées sur le passé (y compris la reconnaissance par l’Etat, au plus haut niveau, des crimes contre l’humanité commis par les dictatures communistes) alimente un mécontentement silencieux – ou pas –, voire la révolte, qui permet à de nouveaux démagogues d’accéder à leur tour au pouvoir. A titre d’exemple, on peut citer Vladimir Poutine en Russie. Un ingrédient essentiel de la légitimité de sa «démocratie dirigée» est l’amnésie institutionnalisée, la falsification de l’histoire du XXe siècle, du passé soviétique et en particulier du ou des génocides staliniens.

L’après-communisme a donné naissance à «une nouvelle langue de bois de la politique publique qui n’a que peu de sens ou d’intérêt pour de nombreux citoyens» (Tony Judt). Il est pourtant essentiel de se souvenir que les «illusions» mêmes de 1989 sur l’avenir étaient l’une des causes principales de la défaite du léninisme. 1989 a été l’année où la plupart des Européens de l’Est ont cessé d’avoir peur, où leur frustration morale et impuissance politique ont disparu et où ils ont retrouvé une place centrale dans la sphère politique. Le fait est, pour preuve de cette affirmation, que la plupart des scénarios de cauchemar prévus pour cette région – ressuscitéssur fond des guerres en Yougoslavie – se sont avérés faux. En conclusion, je pense que les leçons des révolutions de 1989 sont, sans l’ombre d’un doute, des arguments en faveur des valeurs qui définissent aujourd’hui la démocratie.
Traduction: Julia Gallin

 
Public Conference : « The Revolutions of 1989 and Their Legacies » PDF Imprimare Email
Jurnalism - Istoria comunismului
Sâmbătă, 05 Decembrie 2009 17:39

Print E-mail

 

fonddubois_logo2coul.jpg the_graduate_institute.jpg

 

tismaneanu_vladimir.jpgThe annual lecture of the Pierre du Bois Foundation by:

Mr. Vladimir Tismaneanu
Professor of Politics, University of Maryland (USA)and
Chair of the Presidential Advisory Commission for the Analysis of the Communist Dictatorship in Romania,

took place on 26 November 2009 at 18h30 atthe Graduate Institute of International and Development Studies, Geneva, Auditoire Jacques Freymond. The conference was followed by a reception.

Pierre du Bois Foundation/ Graduate Institute of International and Development Studies

See the invitation to the conference

See also the press release

For further information, please, consult this website ( www.tismaneanu.com ) or read Prof. Tismaneanu's blog

Prof Tismaneanu in the news: Le Monde, The Times

 

The topic for the Pierre du Bois Lecture, "The Revolutions of 1989 and Their Legacies", is directly linked to Prof. Vladimir Tismaneanu’s enduring passions as a scholar and as a public intellectual. For him, 1989 represents a watershed in European and global history, because of the demise of the Soviet Bloc, the premise for the end of the USSR, the end of the Cold War,

Citeşte mai mult...
 
Eastern Europe Since 1989 PDF Imprimare Email
Jurnalism - Istoria comunismului
Sâmbătă, 05 Decembrie 2009 17:38

The author says ''supragovernmental actors were almost more important than domestic ones in the process of a successful exit from communism.''

December 03, 2009
By Vladimir Tismaneanu
Since 1989, Eastern Europe has made the transition from Leninist pseudo-modernity to the real thing.

That transition entailed overcoming both the absence of a long-standing domestic democratic tradition, and traumatic political memories in most, if not all, countries of the former Soviet bloc. Indeed, most of those countries had experienced both right- and left-wing totalitarianism in the course of the 20th century.

At the beginning of the 1990s, I underlined that the most important cause, and a critical consequence, of the extinction of Leninism was the resurgence and development of civil society, without which the former communist regimes would have morphed into "enlightened despotism."

Civil society was at the heart of the East European dissident movement, whose representatives realized that the only way to defeat "state socialism" was by means of "a long war against its institutions" and by establishing a cultural counter hegemony. The fundamental concept of this strategy was that a state cannot claim to be democratic as long as it does not respect and protect basic human rights.
Citeşte mai mult...
 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 Următor > Sfârşit >>

Pagina 1 din 4

Valid XHTML and CSS.

logo4

Site realizat de First-Site Cannes : optimizare SEO, référencement Nice, creation site Cannes

retour à killybegs